Get Adobe Flash player
 
SÂNZIENI

Sânzieni, reşedinţa de comună, se află situatăîn bazinul Târgu Secuiesc la o distanţă de 5 km de Târgu Secuiesc, spre nord, aflându-se în valea apei Caşinului. Formează o unitate administrativăîmpreună cu Petriceni, Valea Seacă, Caşinul Mic. Petriceni si Valea Seacă se aflăîn zona Munţilor Turia, Caşinul Mic în zona de piemont a Munţilor Caşinului Secuiesc, pe valea Caşinului, care reprezintăşi limita goegrafică a celor două lanţuri muntoase.

KEZDISZENTLELEK - SANZIENI_01.JPGKEZDISZENTLELEK - SANZIENI_02.JPGKEZDISZENTLELEK - SANZIENI_03.JPGKEZDISZENTLELEK - SANZIENI_04.JPGKEZDISZENTLELEK - SANZIENI_05.JPGKEZDISZENTLELEK - SANZIENI_06.JPGKEZDISZENTLELEK - SANZIENI_07.jpgKEZDISZENTLELEK - SANZIENI_08.jpgKEZDISZENTLELEK - SANZIENI_09.JPGKEZDISZENTLELEK - SANZIENI_10.JPGKEZDISZENTLELEK - SANZIENI_11.JPGKEZDISZENTLELEK - SANZIENI_12.JPGKEZDISZENTLELEK - SANZIENI_13.JPGKEZDISZENTLELEK - SANZIENI_14.jpg

Reşedinţa de comună are staţie de cale ferată pe linia Sfântu Gheorghe-Breţcu. De pe teritoriul comunei arheologii au scos la lumină ceramică vopsită din neolitic, aparţinătoare culturii din Ariuşd, rămă­şiţe ale epocii de fier si de bronz precum şi din perioada goţilor.

Pe vârful dealului Perko", deasupra satului Sânzieni s-a descoperit un imens aşezământ cu fortăreaţă din epoca de bronz. Tot în acest loc se presupune că ar fi existat si o cetate regală. Locul numit de localnici Polyvar situat în hotarul satului Pet­riceni, s-a dovedit a fi fost o aşezare din neoliticul târziu, unde s-au găsit mici statui de ceramică, reprezentând animale. O statuetă, găsită pe teritoriul satului Valea Seacă, care-l reprezintă pe zeul egiptean Osiris, a ajuns într-o colecţie de muzeu. în Petriceni şi Valea Seacă mai există urme ale unor biserici vechi.

Prima consemnare scrisă a reşedinţei de comuna, Sânzieni, datează din 1251 (Zent Leiewkh], Valea Seacă este consemnată pentru prima oarăîn 1311 (Zarazpatak], Petriceni în 1332 [Pusulnic], Caşinul Mic în 1567 (Kyskazon). Menţionăm că partea vestică a satului Sânzieni, precum şi satele Petriceni şi Valea Seacă erau locuite de pecenegi. Localităţile ce formează actu­ala comună Sânzieni, care pânăîn 1876 făceau parte din comitatului Felso-Feher, au aparţinut latifundiarului Apor din Turia. Vechiul nume al satului Petriceni, în limba maghiară era Peselnek si numai din 1906 apare sub forma de Kovârîn matricole. Tot în aceste documente sunt amintite şi atacurile tătarilor care, năvălind prin pasul Oituz în anul 1241, au pustiit satele din vecinătate, măcelărind localnicii, în timpul revoluţiei curuţilor armata austriacă a jefuit populaţia comunei, în 1718 locuitorii satelor s-au îmbolnăvit de pestă, care a făcut multe victime. Revoluţia maghiară din 1848-49 s-a soldat numai cu patrusprezece victime din rândul localnicilor.

Locuitorii din Sânzieni sunt foarte credincioşi, de rit catolic. Capela Sfântului Ştefan -primul rege maghiar -de pe sus-numi-tul vârf Perko a fost si este locul pelerinajelor religoase.

După datele ultimului recensământ, din anul 2002, comuna număra 4682 locuitori, din care 2780 trăiau în Sânzieni, 984 în Petriceni, 628 în Valea Seacăşi 290 în Caşinul Mic. Structura etnică se prezintă astfel: 0,57% români, 99,27% maghiari, 0,04% rromi, 0,04% germani, 0,04% ceangăi.

Drumurile care trec prin Sânzieni au contribuit mult la dezvoltarea localităţii, deoarece fac legătura, pe de o parte cu Depre­siunea Ciucului, pe de altă parte cu pasul Oituz - trecînd prin satele nordice ale Pământului Sfânt". Principala sursă de venit a locuitorilor din comună provine din cultivarea cartofului. Alte îndeletniciri casnice sunt sculptura în piatrăşi ţesăturile. După schimbarea regimului comunist s-au format ferme agricole particulare, funcţionează o moară şi o brutărie. Actualmente, creşterea animalelor şi exploatarea pădurii au devenit ramuri agro-industriale importante. Un rol important în viaţa culturală a satului Sânzieni, î! au corul mixt, grupurile de dansuri populare şi formaţia Betlehemes" care reînvie vechile tradiţii din sat. Totuşi, turismul rural nu este suficient exploatat, în ciuda existenţei bogatelor, variatelor şi valoroaselor obiective turistice. Subsolul ascunde ape minerale, acidulate, neutilizate până acum. Obiectivele turistice atractive sunt: biserica-cetate romano-catolică din Sânzieni, monu­ment arhitectural din evul mediu; capela de pe vârful Perko, care păstrează rămăşiţele frescelor despre regele Sf. Ştefan, Sf. Ladislau, principele Sf. Imre şi episcopul Sf. Gellert; ruinele castelului Tarnoczy-Mikes si casa imemorială a pelerinilor din Caşinul Mic. Acum câţiva ani se practica încă alungarea câşlegului, în Sânzieni. în Petriceni aşa-numita primire a sfintei familii" este un obicei interesant şi pentru turişti, deoarece în săptămânile dinaintea Crăciunului tine­rii trec pe la fiecare casă cu scopul de a căuta locaş micuţului Isus. Profesorul Opra Benedek (1 907-1978), pedagogul deportat şi întemniţat de regimul comunist după revoluţia maghiară din 1956, decorat post mortem, s-a născut în Valea Seacă. Şcoală din sat îi poartă numele.